„Când a rupt Mielul pecetea a patra, am auzit glasul făpturii a patra zicând: „Vino şi vezi!” M-am uitat şi iată că s-a arătat un cal gălbui. Cel ce stătea pe el se numea Moartea, şi împreună cu el venea după el Locuinţa morţilor. Li s-a dat putere peste a patra parte a pământului, ca să ucidă cu sabia, cu foamete, cu molimă şi cu fiarele pământului.” (Apocalipsa 6:7-8)
Mielul rupe cel de-al patrulea sigiliu, în urma căruia apare calul gălbui cu călărețul său. Culoarea „chloros” (lb. greacă) poate fi, de asemenea, tradusă ca „verde, culoarea ierbii”. În Levitic 13:49 și 14:37 este vorba de o culoare palidă, care are legătură cu lepra. Acest călăreț are chiar un nume: Moartea și „Hades” (iadul) care vine în spatele său.
Cei patru călăreți se plimbă unul în spatele celuilalt. Ultimilor trei li se dă puterea să ucidă peste un sfert din pământ prin război, foamete, ciumă, boli contagioase și fiarele sălbatice ale pământului.
Războiul distruge totul, apoi urmează foametea, iar apoi bolile contagioase care se vor dezvolta rapid. Fiarele sălbatice ale pământului sunt văzute de unii ca fiind bacterii/viruși și alte organisme patogene, cum ar fi cele mai mici dintre creaturile vii. Cuvântul grecesc „therion” , folosit pentru fiarele pământului, este cuvântul folosit și pentru fiara care iese din mare, fiara care se ridică din marea națiunilor, în Apocalipsa 13.
Foarte mult au fost afectați oamenii din Egipt de urgiile fiarelor, broaștelor, țânțarilor, muștelor, lăcustelor și bubelor. Acum, toate acestea vor veni peste întregul pământ. Cele 10 urgii ale Egiptului (Exodul 7-11) vor avea loc la scară mondială. Plata păcatului a fost moartea, iar acum se pregătește să apară, la nivel mondial, moartea omenirii și naturii.
Domnul ne-a avertizat de acest lucru, iar acum este pe cale să se întâmple. Cel care uită pe Dumnezeu trebuie să se teamă de durere și, în cele din urmă, de moarte. Când nelegiuirea omului ajunge la măsura deplină, nimic nu poate opri strâmtorarea. „Eu Îmi voi întoarce ochii de la tine; ochiul Meu va fi fără milă şi nu Mă voi îndura”, spune El în Ezechiel 5:11.
Și totuși, în deschiderea tuturor acestor sigilii există în continuare un scop profund al dragostei. Treptat, sigiliile au fost deja deschise de secole, dar în ultima zi vor ajunge la un punct culminant. Va fi îngrozitor în întreaga lume. Evanghelia Împărăției încă pătrunde în fiecare loc de pe pământ, reprezentând primul călăreț de pe primul cal. Glasul Lui încă mai cheamă: „Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă” (Matei 11:28).
Acest mesaj al dragostei, această chemare la pocăință, încă îi însoțește pe ceilalți călăreți.
Judecățile care vor veni cu repeziciune sunt un avertisment final pentru națiuni și vor fi vizibile în război, foamete, ciumă și moarte. Acestea au intenția de a-i aduce pe oameni la pocăință, la Singurul care poate să-i salveze, la Cel care poate să salveze întreaga lume, la Isus Hristos, Cel care a fost răstignit. Intenția judecăților este de a-i face pe păcătoși să vină, în sfârșit, la poalele crucii, așa cum a făcut compozitorul Wagner la sfârșitul vieții sale, spre marea nemulțumire a prietenului său, filozoful Nietzsche. El a trecut de la un păgânism exuberant la o credință creștină personală, intimă, aproape „mistică”.
Nietzsche, ca filozof, a învățat despre „Übermensch„, despre „Super-omul”, rasa supremă ariană, etapa finală a scării evoluției, scopul final. Naziștii chiar au încercat să creeze, să cultive această ființă superioară. Dacă ar fi știut ei despre ADN și genetică, ar fi încercat să atingă acest ultim scop, această dezvoltare finală a omului ca specie, prin aceste noi tehnologii medicale. Totuși, Biblia arată că apogeul omenirii va fi fiara, omul fărădelegii, Anticristul. Isus Hristos a fost cel mai neînsemnat dintre toți oamenii (Isaia 53), dar El a devenit Mântuitorul nostru și va fi Regele regilor și Domnul domnilor. El ne va aduce viața veșnică și chiar învierea trupului (Romani 5 și 1 Corinteni 15).
Cât de îngrozitoare au fost aceste idei despre „Übermensch”, rasa supremă, care au luat asalt în cel de-al Treilea Reich al naziștilor din Germania. Aceștia au disprețuit toate lucrurile în care credeau evreii și creștinii. Ideile despre stadiul final al „evoluției” – totul se îndreaptă spre superioritate, până la etapa finală – au fost strâns legate în universitățile germane de rasism, ducând, până la urmă, spre aceste idei dezastruoase despre „Untermenschen” și „Übermenschen”. „Supraviețuirea celui mai potrivit” era necesară – credeau ei – pentru a avansa procesul de evoluție. Evreii aparțineau clasei „Untermenschen”, aproape sub nivelul de umanitate. Un fel de ființe asemănătoare animalelor, jumătate fiare și jumătate oameni, dar nu în totalitate umani. Uneori, evreii erau comparați cu șobolanii și paraziții. „Supraviețuirea celui mai potrivit” cerea ca ei să înceteze să mai existe. Acest lucru a condus la „soluția finală”: uciderea tuturor și înlăturarea acestor „șobolani” ai societății – evreii.
Erau vizate și persoanele cu dizabilități mintale, homosexualii și cei care cred în Biblie. În Paderborn au crescut o rasă de elită de arieni puri.
Oare nu teoria evoluției învață despre supraviețuirea celui mai potrivit? Prin urmare, speciile mai mici au trebuit să fie eliminate, pentru a permite celor mai puternice și mai bune să se deplaseze pe scara procesului de evoluție. Să scăpăm de cei slabi. Omul în rolul lui Dumnezeu. Îngrozitor.
preluare din cartea Semnele vremurilor, scrisă de Rev. Willem J.J. Glashouwer, Președinte Christians for Israel International
Preț: 25 lei | Alfa Omega Publishing – click aici pentru comandă