„Nu doar pentru că întreceţi la număr pe toate celelalte popoare S-a alipit Domnul de voi şi v-a ales, căci voi sunteţi cel mai mic dintre toate popoarele. Ci, pentru că Domnul vă iubeşte, pentru că a vrut să ţină jurământul pe care l-a făcut părinţilor voştri, pentru aceea v-a scos Domnul cu mâna Lui puternică şi v-a izbăvit din casa robiei, din mâna lui faraon, împăratul Egiptului.”
(Deuteronom 7: 7-8)
Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov iubește Israelul. Secretul stă în inima lui Dumnezeu Tatăl: nu poți explica iubirea. Domnul a ales Israelul ca moștenire a Sa, întâiul Lui născut, ca să fie o binecuvântare pentru tot pământul și ca să Se descopere pe Sine în fața popoarelor lumii prin intermediul lor. Israel este un popor pus deoparte. Dumnezeu îi iubește și îi alege pentru că așa vrea El.
În mod categoric, El Se numește Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov. Încă de la început, acest lucru înlătură alte națiuni care, de asemenea, provin din Avraam. Avraam a avut doi fii: Isaac și Ismael, de aceea națiunile arabe pretind că sunt descendenți ai lui Ismael. Și probabil chiar așa este. Cu siguranță există în Biblie mari promisiuni pentru Ismael și descendenții săi.
Geneza 17: 20-21 spune: „Dar şi cu privire la Ismael te-am ascultat. Iată, îl voi binecuvânta, îl voi face să crească şi îl voi înmulţi nespus de mult; doisprezece voievozi va naşte, şi voi face din el un neam mare. Dar legământul Meu îl voi încheia cu Isaac, pe care ţi-l va naşte Sara la anul pe vremea aceasta”.
Pe scurt, din Ismael va ieși un neam mare, o națiune mare, cu mari binecuvântări, dar legământul veșnic este făcut cu Isaac și descendenții săi. Problema din Orientul Mijlociu nu este dacă ești evreu sau arab; unul a primit legămintele, celălalt a primit binecuvântarea. Problema este că descendenții lui Ismael, o bună parte din ei, au căzut în mâinile unui alt dumnezeu, numit Allah. Dar Allah nu este Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov. Allah nu este Tatăl Domnului nostru Isus Hristos. Allah este un alt dumnezeu, care îi urăște atât pe evrei, cât și pe creștini.
Domnul Și-a ținut foarte bine promisiunea față de Ismael. Există peste 20 de state arabe, cu aproximativ 200-300 de milioane de arabi, care trăiesc pe aproximativ 5,3 milioane de kilometri pătrați de teren bogat în petrol. Israelul, pe de altă parte, are aproximativ 6 milioane de locuitori, care stau într-o zonă de numai 8000 de kilometri pătrați (fără petrol, deși în Marea Mediterană au fost găsite câmpuri de gaz!). Aceasta înseamnă că populația israeliană este de aproximativ 35 de ori mai mică decât populația arabă, iar teritoriul israelian este de 22 de ori mai mic decât teritoriul arab. Domnul Își ține întotdeauna promisiunile, iar acest lucru este valabil și pentru națiunile arabe.
Neamurile lumii, descendenți ai fiilor lui Noe, merg pe propriul lor drum prin istorie. De la Avraam, unul dintre descendenții lui Sem, Domnul a creat și Și-a ales poporul. Pentru ei a promis un pământ, o țară. Lor le-a promis că-i va face să devină o națiune mare. El a promis că prin națiunea pe care a ales-o, toate națiunile lumii vor fi binecuvântate.
Promisiunea lui Avraam din Geneza 12:1-3 spune: „Domnul zisese lui Avram: „Ieşi din ţara ta, din rudenia ta şi din casa tatălui tău şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta. Voi face din tine un neam mare şi te voi binecuvânta; îţi voi face un nume mare şi vei fi o binecuvântare. Voi binecuvânta pe cei ce te vor binecuvânta şi voi blestema pe cei ce te vor blestema; şi toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine””.
Se poate întâmpla ca poporul Israel să fie nevoit să plece temporar din țară (cum s-a întâmplat în timpul exilului babilonian și roman), dar, în final, ei vor fi înrădăcinați în țara lor și nu vor mai fi niciodată strămutați de acolo. De aceea, Amos își încheie profețiile astfel: „Voi aduce înapoi pe prinşii de război ai poporului Meu, Israel; ei vor zidi iarăşi cetăţile pustiite şi le vor locui, vor sădi vii şi le vor bea vinul, vor face grădini şi le vor mânca roadele. Îi voi sădi în ţara lor, şi nu vor mai fi smulşi din ţara pe care le-am dat-o, zice Domnul Dumnezeul tău!” (Amos 9:14-15).