„Şaptezeci de săptămâni au fost hotărâte asupra poporului tău şi asupra cetăţii tale celei sfinte, până la încetarea fărădelegilor, până la ispăşirea păcatelor, până la ispăşirea nelegiuirii, până la aducerea neprihănirii veşnice, până la pecetluirea vedeniei şi prorociei şi până la ungerea Sfântului sfinţilor.”
(Daniel 9:24)
Daniel se roagă bazat pe Cuvântul lui Dumnezeu și încrezându-se în Cuvântul lui Dumnezeu. Domnul îi răspunde și îi aduce învățătură și cunoaștere cu privire la viitorul profetic al poporului lui Israel și al cetății sfinte a Ierusalimului.
Lui Daniel îi este dată viziunea celor 70 de săptămâni și ar fi bine să luăm din nou numărul acestei viziuni în mod literal. De ce nu altfel? Și încercați cu atenție să le plasați într-un cadru istoric.
În Biblia NTR, „70 săptămâni” sunt numite „șaptezeci de ori câte şapte”, ceea ce este un punct bun de pornire. Aceste „70 de ori câte șapte” sunt împărțite în felul acesta: 7 + 62 = 69 + 1 = 70. Aceste „70 de ori câte șapte” au început să fie numărate din momentul în care a fost rostit cuvântul pentru restaurarea și reconstruirea Ierusalimului. Această ordonanță a fost dată de împăratul Artaxerxe în luna Nisan, în al douăzecilea an al domniei sale, conform versetului din Neemia 2:1. Conform unor cercetări, aceasta s-a întâmplat la 14 martie, în anul 445 î.Hr.
Despre ce fel de săptămâni e vorba aici? Sunt zile care ar trebui considerate ca ani. Numeri 14:34 spune: „După cum în patruzeci de zile aţi iscodit ţara, tot aşa, patruzeci de ani veţi purta pedeapsa fărădelegilor voastre; adică un an de fiecare zi: şi veţi şti atunci ce înseamnă să-Mi trag Eu mâna de la voi.”, iar Ezechiel 4:6 spune: „poartă nelegiuirea casei lui Iuda patruzeci de zile; îţi pun câte o zi pentru fiecare an”. Așadar, zilele celor 70 de săptămâni pot și ar trebui considerate ani de zile.
Acum să facem calculele! Versiunea VDCC spune în versetul 25: „… de la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului până la Unsul, la Cârmuitorul, vor trece şapte săptămâni; apoi timp de şaizeci şi două de săptămâni, pieţele şi gropile vor fi zidite din nou, şi anume în vremuri de strâmtorare”.
Așadar, 69 de săptămâni, 69 x 7 ani = 483 de ani. Ce fel de ani sunt aceștia? Există patru opțiuni: anul lunar are 354 de zile, anul calendaristic are 360 de zile, anul solar are 365 de zile, iar anul iulian sau astronomic are 365 de zile și un sfert de zi, sau 365, 25 de zile.
În Genesa 7:11-24 și 8:3-4 găsim explicația. Acolo citim că cele 5 luni, începând din a 17-a zi a celei de-a doua luni până în a 17-a zi a celei de-a 7-a luni, sunt numărate ca 150 de zile, adică 30 de zile în fiecare lună. Aceasta înseamnă că vorbim despre un an calendaristic (sau un an profetic/biblic) de 360 de zile.
În cronologia obișnuită, pe care o folosim în lumea occidentală, în perioada cuprinsă între anii 445 î.Hr. și 30 d.Hr există 475 de ani care conțin 365 de zile. Dacă adăugăm anul 30 d.Hr., atunci avem 476 de ani. Dacă înmulțim 476 cu 365 de zile, rezultă 173.740 de zile. Dacă adăugăm 119 ani bisecți, atunci obținem 173.879 de zile. Împărțim 173.879 la cele 360 de zile ale unui an profetic/biblic și obținem 483 de ani, minus o zi! În acest fel, cele 69 de “săptămâni de ani” de câte 7 ani fiecare, înseamnă 483 de ani. Aceasta înseamnă că Mesia, Hristos, Și-a făcut intrarea triumfătoare pe spatele unui măgăruș (Matei 21:1-11) la data de 2 aprilie, anul 30 d.Hr., urmând să fie răstignit în Ierusalim câteva zile mai târziu. Acest lucru este susținut de Clarence Larkin, autorul cărții „Adevărul dispensațional”, în 1918.
Larkin spune că există o singură „săptămână de an” până când acești șapte ani, încă neîmpliniți, vor fi împliniți chiar înainte de întoarcerea Lui. Dar chiar și atunci când nu știi din ce moment ar trebui să începi să numeri, nu poți să știi când se vor sfârși acești șapte ani. Poți afla numai dacă privești în urmă.
Numerele profetice din Biblie nu sunt date la întâmplare, fără să spună ceva; cel mai bine este să le luăm literalmente. Acest lucru este valabil și pentru cartea lui Daniel, cartea lui Ezechiel și cartea Apocalipsa. Dar trebuie să fim extrem de atenți și precauți, trebuie să fim întotdeauna pregătiți să ne corectăm informațiile. Folosirea calculelor pentru a prezice evenimentele viitoare nu este ceea ce ar trebui să facem: „El le-a răspuns: „Nu este treaba voastră să ştiţi vremurile sau soroacele; pe acestea Tatăl le-a păstrat sub stăpânirea Sa” (Faptele apostolilor 1:7); „Vegheaţi, dar, pentru că nu ştiţi în ce zi va veni Domnul vostru.” (Matei 24:42). Tatăl meu obișnuia să spună: „Fii atent la semne, dar nu te apuca să faci calculele”.
„… dar cei pricepuţi vor înţelege”, spune bărbatul îmbrăcat în haine de in lui Daniel, așa cum citim în Daniel 12:10. Întotdeauna să spunem această rugăciune atunci când studiem Cuvântul lui Dumnezeu: „Doamne, dă-ne înțelepciune și lumină divină, prin Duhul Tău Sfânt!”