„Despre ziua aceea şi despre ceasul acela, nu ştie nimeni: nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl. Cum s-a întâmplat în zilele lui Noe, aidoma se va întâmpla şi la venirea Fiului omului. În adevăr, cum era în zilele dinainte de potop, când mâncau şi beau, se însurau şi se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie, şi n-au ştiut nimic, până când a venit potopul şi i-a luat pe toţi, tot aşa va fi şi la venirea Fiului omului.” (Matei 24:36-39)
Cât de departe suntem pe drumul istoriei lumii? Uneori comparăm acest parcurs cu o diminuare progresivă a unui lucru. Am lucrat mulți ani la radio și în televiziunea creștină, în diferite roluri. Unul din acele roluri a fost de regizor. Când ești în spatele camerei, al comutatoarelor și atenuatoarelor de la masa de control, când vezi imaginile tuturor camerelor din fața ta pe monitoare, atunci poți lăsa ca o imagine să se estompeze și să apară următoarea imagine. Dacă faci acest lucru încet și cu atenție, atenuând progresiv imaginea de la o cameră și crescând intensitatea unei alte imagini de la o altă cameră, imaginile se îmbină armonios pe ecran. Imaginile se suprapun, iar una dispare treptat, pe când cealaltă apare lent, până când a doua imagine este în vizualizare completă, iar prima imagine dispare în totalitate. Acest proces se numește „cross-fade” (obturare progresivă a unei imagini).
Profetic vorbind, noi suntem undeva într-o trecere asemănătoare de la o fază la alta. Timpul de har asupra lumii Neamurilor, vremea predicării la nivel mondial a „Evangheliei Împărăției” către națiuni, continuă până în colțurile îndepărtate ale pământului, dar începe să se sfârșească, să se estompeze. Imaginea aceea dispare încet, dar constant. În același timp, imaginea Israelului începe să devină vizibilă și, împreună cu aceasta, apare și imaginea situației lumii de la sfârșitului timpurilor. Ambele imagini se vor suprapune într-o anumită perioadă de timp, până când o imagine dispare complet, iar cealaltă imagine cuprinde ecranul!
Cine se gândește la viitor și este interesat de profețiile Bibliei va întâlni cu ușurință tot felul de „orare de sfârșit de timp”” și „hărți profetice”. De multe ori, acestea mă fac să mă gândesc la puzzle-urile în care tot felul de versete biblice sunt strânse împreună pentru a crea o imagine logică, un fel de program care arată cine vine „primul” și cine urmează „mai târziu”, un fel de orar. Apoi urmează un alt învățător al Bibliei care spune: „Acea piesă a puzzle-ului, acel verset biblic neîmplinit l-ai pus aici în programul tău, dar acel eveniment escatologic trebuie să-l pui mai târziu/mai devreme în programul tău, pentru că asta vine înainte de aceea” și așa mai departe. De multe ori se iscă o discuție aprinsă despre validitatea diferitelor „orare”. Este mai mult o discuție despre adevărul logic cu ajutorul versetelor biblice, despre programele logice, decât despre adevărul profetic revelat. Cu toate acestea, adevărul logic este limitat. Este, cu siguranță, valabil în matematică și științe ale naturii, de exemplu. Dar chiar și acolo, nu toate procesele pot fi întotdeauna explicate „logic”, nu toate respectă legile logicii. Adevărul logic nu este neapărat un adevăr dezvăluit.
Elevilor mei de la școala duminicală obișnuiam să le spun: „Dacă într-o conversație auziți cuvântul „așadar”, atunci acesta ar trebui să vă alerteze, pentru că ceea ce va urma este, probabil, o concluzie logică care este prezentată ca un adevăr real”. Acea afirmație poate fi, într-adevăr, adevărată din punct de vedere „logic”. Dar asta nu-l face un adevăr absolut, nici adevăr dezvăluit, iar dacă această concluzie sau afirmație logică nu se găsește în Biblie și dacă Biblia nu confirmă în mod specific acest lucru, s-ar putea ca afirmația să nu fie deloc adevărată.
Așa că aveți încredere în Biblie și nu în raționamentul creierului uman. De-a lungul secolelor s-au dezvoltat tot felul de sisteme audio logice în sfera creștinismului, în teologia creștină dogmatică, în escatologie, în etica creștină, în politică etc. Aceasta chiar a dus la diviziuni în biserici și confesiuni. De aceea, să începem o mișcare de reîntoarcere la Biblie și să comparăm verset cu verset din Biblie, să nu cădem în capcana „biblicismului” rațional, ci să fim conduși de Duhul Sfânt. Acest Duh al adevărului nu va fi niciodată împotriva adevărului descoperit în Biblie.