„Dumnezeu, când a dat lui Avraam făgăduinţa… El a venit cu un jurământ.” (Evrei 6:13-17)
Cel Preaînalt S-a legat pe veci de Israel – de țară, popor și Ierusalim – pentru a binecuvânta națiunile și întreaga lume. El S-a legat de Israel prin cel puțin opt legăminte veșnice.
Acestea sunt veșnice și pecetluite de un jurământ al lui Dumnezeu, care a jurat pe propriul Său Nume, pentru că nu poate jura pe nimic sau pe cineva mai mare decât El, deoarece nu este nimic sau niciunul mai mare decât El (Evrei 6:13, Psalmul 105:9).
1945 – a fost anul înființării Organizației Națiunilor Unite
1948 – a fost anul proclamării Israelului ca stat evreu
1948 – a fost anul constituirii Consiliului Mondial al Bisericilor
1967 – Ierusalimul a fost eliberat de ocupația iordaniană
Prin urmare, anul 1948 a fost și anul în care teologia înlocuirii, care de secole a dominat teologia creștinismului, a murit în mod îngrozitor. Dumnezeu era credincios față de Sine și față de toate legămintele pe care Le făcuse cu Israel și poporul evreu. Profețiile se împlinesc și continuă să se împlinească. Suntem o generație specială. Profețiile se împlinesc chiar înaintea ochilor noștri.
De secole, creștinismul învățase și credea că Biserica înlocuise poporul evreu ca popor ales al lui Dumnezeu, că Dumnezeu Și-a respins poporul Său, Israel, pentru că mulți din poporul evreu L-au respins pe Isus – în timp ce Biserica L-a primit. Această teologie creștină a dus de secole la ura și persecutarea evreilor, punctul culminant fiind Holocaustul, care a avut loc în țările creștine din Europa. Biserica a învățat că judecata lui Dumnezeu se referea la poporul evreu, dar acest lucru s-a dovedit a fi complet incorect. Această teologie greșită a dus la râuri de sânge evreiesc vărsat în țările creștine. Există o mulțime de fapte pentru care este nevoie de pocăință. Multe concepte creștine trebuie schimbate. Dumnezeu a început să-Și conducă poporul Său, Israel, spre un viitor nou, primii pași fiind întoarcerea în țara promisă a evreilor din toate părțile lumii, înființarea statului Israel în 1948 și eliberarea orașului Ierusalim în 1967.
Unde duc toate acestea? Ce altceva are să se întâmple? Există speranță pentru Israel și poporul evreu? Un lucru este sigur: Cel Preaînalt va fi credincios față de Sine Însuși. El nu poate minți. Acest lucru face ca Israelul să fie cel mai mare semn de speranță pe care lumea l-a văzut vreodată. Dumnezeu este credincios. El nu va părăsi lucrările mâinilor Sale. Aceasta este o veste bună pentru Israel, pentru națiuni, pentru Biserica lui Isus Hristos și pentru creația în sine!
Acestea sunt cele opt legăminte: Șapte legăminte necondiționate, ceea ce înseamnă că acestea nu depind de comportamentul Israelului, ci sunt deciziile pe care Dumnezeu le-a făcut legat de modul cum va trata Israelul și poporul evreu pentru a binecuvânta lumea prin ei. Iată legămintele:
1. Legământul Avraamic (Geneza 12:1-3)
2. Legământul Ţării Promise (Geneza 12:1-3; 13:14-17; 15:17-21; Psalmul 105:7-11)
3. Legământul preoției veșnice a seminției lui Levi (Numeri 25:10-13; Ieremia 33:29)
4. Legământul domniei veșnice a Casei lui David (2 Samuel 7:10-16; Psalmul 89:3-4 și 20-37; Ezechiel 37:20-28)
5. Noul Legământ (Ieremia 31:31-34; Luca 22:19-20)
6. Legământul cu privire la Ierusalim (Ezechiel 16:59-62; 43:1-7, Psalm 132:13-14)
7. Legământul de pace (Ezechiel 37:20-28)
Există un singur legământ condiționat:
8. Legământul Legii, Legământul de la Sinai, Legământul Mozaic, „Vechiul” Legământ, care „va dispărea curând”. Evrei 8:13 vorbește despre acesta, după ce explică frumusețea Noului Legământ: „Prin faptul că zice: ‘Un nou legământ’, a mărturisit că cel dintâi [cel „Vechi”, legământul Legii] este vechi; iar ce este vechi, ce a îmbătrânit, este aproape de pieire”.
Totuși, înțelepciunea Torei va exista pentru totdeauna. Isaia 2:2-4 spune: „Se va întâmpla în scurgerea vremurilor că muntele Casei Domnului va fi întemeiat ca cel mai înalt munte; se va înălţa deasupra dealurilor, şi toate neamurile se vor îngrămădi spre el. Popoarele se vor duce cu grămada la el şi vor zice: “Veniţi să ne suim la muntele Domnului, la Casa Dumnezeului lui Iacov, ca să ne înveţe căile Lui, şi să umblăm pe cărările Lui.” Căci din Sion va ieşi Legea, [Tora] şi din Ierusalim, cuvântul Domnului. El va fi Judecătorul neamurilor, El va hotărî între un mare număr de popoare; aşa încât din săbiile lor îşi vor făuri fiare de plug, şi din suliţele lor cosoare; niciun popor nu va mai scoate sabia împotriva altuia şi nu vor mai învăţa războiul.”
Dacă Cel Preaînalt are legături veșnice cu Israel, nu ar trebui ca și noi să stăm de partea lui Dumnezeu în ce privește Israelul și poporul evreu?
preluare din cartea Semnele vremurilor, de Rev. Willem J.J. Glashouwer Președinte Christians for Israel International
